Un coleg blogger pe care îl respect şi care are iniţiative din ce în ce mai îndrăzneţe lansezează un chestionar adresat bloggerilor sub 18 ani, un prim pas dintr-un proiect mai îndrăzneţ. Dacă vrei se poate, iar un exemplu bun de proactivitate, ambiţie şi dorinţe mari este Dany.

“Dupa ce voi termina chestionarul, voi lansa comunitatea bloggerilor sub 18 ani. In primul rand vreau sa spun ca nu este doar pentru cei sub 18 ani, ci pentru toti, insa ea se adreseaza bloggerilor ce inca nu au atins aceasta varsta. Vreau sa ne ajutam reciproc, sa ne cunoastem, sa ne promovam, sa devenim o adevarata comunitate. Ma gandesc sa organizez apoi un blogmeet, pentru a ne cunoaste. E frumos sa vorbesti, dar e greu sa realizezi. Sper ca planurile mele sa dea roade, iar roade nu vor veni decat prin pasiune si investitie. De asta ma gandesc sa cumpar licenta pentru vBulletin si sa fie un design unic. De asta am luat un domeniu separat pentru chestionar, de asta l-am facut de la 0.

Chestionarul il gasesti pe adresa: blogger18.com “

Căutăm un developer în Joomla pentru lucrul pe bază de proiect. Dacă sunteţi interesaţi sau cunoaşteţi pe cineva aştept un semn la contact [at] cgavriliu [dot] com . Succes.

Până la vârsta de 20 de ani nu am fost foarte convins de asta. Am făcut lucrurile exact cum am vrut, nu mi-a păsat absolut deloc în unele cazuri de părerea celor din jur şi am trăit ca un mic rebel. Apoi m-am oprit, am stat şi am început să analizez.

Şi am înţeles rapid că absolut tot ce faci te urmăreşte. Pe plan personal, profesional, în afaceri, absolut tot ceea ce faci te urmăreşte. Uneori s-ar putea să vezi rezultatele în câteva zile, în alte cazuri peste 10, 20 sau mai mulţi ani.

Disciplina pe care o înveţi la şapte ani practicând un sport s-ar putea să te ajute peste 20 sau 30 de ani într-un post dificil, într-o companie, ca manager sau ca antreprenor. Conflictele pe care le generezi în liceu s-ar putea să explodeze exact când nu îţi doreşti. Tot ceea ce faci lasă o urmă, totul se va vedea la un moment dat fie că este rău sau bine.

Fratele meu are o agentie imobiliară în Bucureşti. Când cauta o secretară, în 2 zile aplică 200 de persoane. După un mesaj iniţial, răspund 60, din care sunt triate 30. Cele 30 sunt contactate telefonic şi invitate a doua zi la un interviu şi 27 confirmă. A doua zi apar 3 candidate.

Absolut, dar absolut tot ceea ce faci, te urmăreşte mai devreme sau mai târziu. Reputaţia se construieşte în ani de muncă şi se distruge într-un minut.

Gândeşte pe termen lung atunci când iei o decizie controversată, când înşeli o promisiune sau când ajuţi pe cineva.

Întotdeauna vei vedea rezultatele, dacă ştii unde să le cauţi.

Una din lecţiile de bază în antreprenoriat este cea enunţată în titlu. Întotdeauna lucrurile au mai multe feţe. Uneori, într-un business aflat la început, într-un startup trebuie să îţi cultivi o imagine uşor diferită de realitate.

Atenţie însă, niciodată, dar absolut niciodată nu trebuie să promiţi lucruri pe care nu le poţi oferi. “Nu poţi construi o reputaţie bazată pe ceea ce o să faci”, dar aproape întotdeauna într-un startup poţi oferi servicii şi produse pe care nu le-ai mai oferit dar de valoarea cărora eşti conştient. Primii care vor porni alături de tine vor fi şi cei mai circumspecţi şi vor avea nevoie de cele mai multe argumente.

De aceea într-un startup poţi să creezi o percepţie diferită de realitate, atâta timp cât faci o promisiune care va fi respectată. Şi binenţeles atâta timp cât păstrezi o decenţă şi un bun simţ.

Se poate însă să te afli şi de partea cealaltă a baricadei, să ai o imagine mult mai jos faţă de realitate. Trebuie să ştii în permanenţă cum eşti perceput, să informezi şi să te asiguri de imaginea ta.

Imaginea se construieşte în ani, dar se poate pierde într-un minut.

Drum către Bucureşti. Seth Godin şi “Permission Marketing” îmi au din nou atenţia captată. Pe banchetă stau alte 2 cărţi care urmează să fie citite. Pe spatele uneia dintre ele desluşesc sigla de la Cărtureşti şi încep să fac conexiuni.

Sunt un client fidel al Cărtureşti, este un brand cu care mă identific şi care îmi lasă o impresie plăcută, familiară la fiecare contact. Merg cam 1 dată pe săptămână la o librărie de a lor unde cumpăr cărţi despre management, marketing, branding, dezvoltare personală, artă.

Ce potenţial fantastic iroseşte Cărtureşti în mine. Am zeci de cumpărături efectuate, revin periodic, le-aş da o adresă de e-mail şi încă câteva date personale dacă mi le-ar cere. Cât de uşor ar fi să îmi facă un profil al preferinţelor, să mă treacă într-o bază de date şi să comunice cu mine ori de câte ori au o informaţie valoroasă pentru mine! Cât de bine ar merge acest concept cu un viitor magazin online Cărtureşti.

Ce am uitat să vă spun este că îmi cumpăr mai puţin de 50% din cărţi de la ei, pentru că uneori se întâmplă să ajung într-o altă librărie unde să găsesc aceleaşi titluri şi să le iau. Eu singur aş putea genera în plus un volum semnificativ de vânzări anuale dacă ar comunica eficient şi susţinut cu mine. Extindeţi conceptul la procentul din totalul clienţilor Cărtureşti care au o adresă de e-mail şi cumpără mai mult de o singură dată şi o să vă daţi seama de potenţialul pe care îl ratează zi de zi.

Lucrurile simple sunt atât de complicate uneori.

Oamenii sunt fiinţe emoţionale, înainte de a fi fiinţe raţionale. Nu încerca să comunici, să negociezi, să explici luând în considerare doar argumente logice. Priveşte mereu lucrurile din perspectiva celuilalt şi încearcă să ajungi la baza acţiunilor sale pentru a-l înţelege şi a reuşi să comunici şi să ajungi unde doreşti.

Postul ăsta ar trebui să îl citesc de câteva ori pe zi. Uităm atât de repede lecţii de bază.

Cred cu tărie că oamenii de vânzări în sensul clasic vor dispărea în curând. Un principiu care mi-a plăcut foarte mult suna cam aşa: “nu faci o vânzare, facilitezi o cumpărare”. Aş merge mai departe şi aş spune că oferi consultanţă în problema unei achiziţii, ajutând potenţialul client să ia cea mai bună decizie. Chiar dacă la sfârşitul acţiunilor tale ai un act legal cu o semnătură pe el, nu eşti un vânzător, iar rolul tău nu este de a vinde, ci de a facilita un transfer de valoare.

Revenind la afacerile de servicii şi oamenii de vânzări, cred că ambele vor mai putea sta împreună, în curând.Ce se întâmplă: concurenţa extrem de puternică, nişele, oamenii cu nevoi mai complexe şi specifice(absolut normal), multitudinea de situaţii, efortul din ce în ce mai greu în a educa sau a convinge o audienţă nehotărâtă.

Dacă eşti antreprenor în servicii şi ai oameni de vânzări ar trebui să îţi impui un termen de 6 luni maxim un an pentru a-i adapta şi a-i transforma în consultanţi sau a-i da afară.

Ce se întâmplă când ai o flotă de vânzători şi să alegi principiul “push” în loc de “pull. Atunci te afli în una dintre situaţiile:

1. conceptul pe care stau serviciile tale(deci afacerea în sine) este greşit

2. potenţiali tăi clienţi nu ştiu de tine sau nu înţeleg valoarea serviciilor pe care le oferi

Dacă în primul caz ai o problemă gravă şi vei ajunge mai devreme sau mai târziu la regândirea strategiei sau adaptarea ei, în cel de al doilea caz este clar că suferi la capitolul marketing.

Gândeşte câte resurse consumă echipa ta de vânzări, în ce relaţie începi cu mulţi dintre clienţi şi la faptul că trebuie să fugi după fiecare client şi o să înţelegi de ce ar trebui să îţi concentrezi  toate eforturile pe includerea marketingului în servicii şi pe informare.

Oferind servicii care sunt diferenţiate, sunt inovatoare şi aduc valoare, eforturile tale ulterioare de marketing ar trebui să se concentreze doar către partea de informare.

Trebuie să ai multe cereri decât poţi satisface, să ai oameni care îşi doresc să îţi devină clienţi şi vin informaţi la o întâlnire, gata să înceapă o colaborare.

Oamenii au probleme, au nevoi şi au dorinţe. Asigură-te că poţi să le satisfaci mai bine decât ar dori şi vor veni la tine pentru asta. Iar contractele, echipele în creştere şi banii vor fi o consecinţă firească.

Nu poţi să rezolvi nevoile, problemele şi dorinţele oamenilor cu vânzătorii tăi, oricât de buni ar fi.

Dacă speri în continuare că “vânzările” sunt răspunsul la problema ta, ar trebui să îţi suspenzi activitatea, să vezi unde greşeşti, să reconsideri afacerea din temelie şi să revii în forţă. Fiecare zi e mai scumpă decât crezi.

Oamenii de vânzări vor muri mai repede decât se crede în afacerile de servicii.

La PlayTheBalls mai facem şi câte o şedinţă foto, asta când nu îi primim pe noii colegi. Încă mai căutam un designer creativ în echipă.

În ultima perioadă am devenit din ce în ce mai pasionat de marketing, în ansamblul său, nu doar de cel online. Deşi în momentul de faţă marketingul este încă o cenuşăreasă în mediul de business românesc, simt cum lucrurile încep să se schimbe, forţate de un context din ce în ce mai agresiv.

Concluzia zilei de ieri, care m-a iluminat, a fost că în România în foarte multe cazuri, încă nu se face marketing. În România se fac acţiuni de marketing. Se ia doza de entuziasm iniţială, se storc câteva idei, se lansează la apă şi apoi după euforia iniţială se lasă să plutească în derivă. Încă se face în prea puţine cazuri documentare, strategie, îmbunătăţire a activităţilor din mers, analiză a rezultatelor. Se trag prea puţine concluzii, iar un fenomen şi mai trist este că mulţi marketeri nu îşi cunosc audienţa. Nu ştiu care le sunt nevoile şi ce doresc şi nu ştiu să adapteze marketingul pe care îl fac către ei.

În România, încă prea mulţi marketeri fac acţiuni de marketing. Şi o fac doar pentru ei.

Later edit: despre marketing online pe blogul PlayTheBalls

 De ce am ales să pornesc cu PlayTheBalls, să fiu înjurat pentru IMTO sau să doresc să duc până la capăt cu toate piedicile un eveniment pentru antreprenorii online? Pentru că am crezut de fiecare dată în ceea ce am făcut şi pentru că am simţit o nevoie în jurul meu. Cea mai mare satisfacţie pe care am avut-o pe parcursul celor 3 zile a fost să văd participanţii şi vorbitorii la un loc într-un maraton de idei, discuţii şi strategii şi să pot citi sincer că se simt bine şi cred în rolul idealist pe care îl stabilisem pentru Next Online Players.

E momentul cum simţi că se naşte un brand, animat de spiritul oamenilor deosebiţi care au crezut în el. Am avut 3 zile condimentate, 3 zile îmbinate de stiluri de prezentări diferite, care s-au sprijinit şi s-au îmbinat foarte bine. De la prezentări tehnice, cu un volum incredibil de informaţie precum a lui Liviu Taloi, până la discursul în forţă de tip motivaţional a lui Vlad Stan, toţi vorbitorii au adus valoare prin prezentări şi au manifestat o deschidere mai mare decât anticipam şi pentru care le mulţumesc încă o data.

Mai mult decât orice, am simţit în aer empatia, entuziasmul comun şi puterea. Puterea de a crede, de a vrea, de a lupta, de a fi încăpăţânat, de a merge înainte. Am găsit spiritul de luptă al antreprenorului, am găsit oameni care nu se plângeau un minut, oameni în care vor reuşi.

Mulţumesc pentru 3 zile absolut speciale şi sper că la ediţia următoare să avem vorbitori dintre participanţii din acest an cu proiecte puternice în spate.

Fotografii aici.